Transformarea Israelului în „super-Sparta” a Orientului Mijlociu
Prim-ministrul israelean, Benjamin Netanyahu, își propune să transforme țara sa într-o „super-Sparta” a Orientului Mijlociu. Cu toate acestea, costurile exorbitante ale războiului generează îngrijorări privind posibile regresii în domeniile educației și sănătății, după cum relatează agenția AFP.
Impactul conflictului asupra economiei
Conform datelor prezentate de Amir Yaron, guvernatorul Băncii Centrale a Israelului, factura conflictului izbucnit pe 7 octombrie 2023, după un atac fără precedent al mișcării islamiste palestiniene Hamas, se ridică la 405 miliarde de şekeli, echivalentul a aproape 120 miliarde de euro. Acest cost reprezintă peste 17% din PIB-ul țării, o cifră alarmantă evidențiată la o recentă conferință economică desfășurată în Herzliya.
Creșterea bugetului apărării
Campania militară împotriva Iranului, care a început odată cu atacul coordonat americano-israelian asupra Teheranului pe 28 februarie, a generat un cost suplimentar de 35 miliarde de şekeli. Aceasta este o estimare inițială referitoare la cheltuielile suportate până la instaurarea unui armistițiu pe 8 aprilie. După atacurile din octombrie, bugetul Ministerului Apărării a crescut de peste două ori, reflectând o direcție alarmantă în alocarea resurselor financiare ale statului.
Datoria publică în creștere
Pentru a susține eforturile de război, Israelul a apelat la împrumuturi masive pe piețele internaționale în anii 2024 și 2025. Ca rezultat, datoria publică a depășit 69% din PIB, comparativ cu 60% înainte de izbucnirea conflictului. Impactul economic se răsfrânge și asupra cetățenilor, cu impozite și contribuții sociale în continuă creștere.
Costuri sociale ale războiului
Expertul în economie Esteban Klor de la Universitatea din Ierusalim a subliniat că cetățenii israelieni suportă o dublă povară din cauza războiului. Pe de o parte, se înregistrează o scădere a cheltuielilor sociale și o reducere a investițiilor în servicii publice, ceea ce va afecta semnificativ educația și sănătatea. Pe de altă parte, mobilizarea continuă a rezerviștilor limitează forța de muncă activă, afectând indirect și productivitatea economică.
Povara financiară asupra populației
Un sondaj realizat de Institutul Israeli pentru Democrație a relevat că 31% dintre respondenti au întâmpinat o scădere a salariilor din 7 octombrie, o situație care afectează în special lucrătorii independenți și cei cu venituri reduse. Cu toate acestea, economia israeleană a demonstrat o capacitate remarcabilă de recuperare, PIB-ul revenind la nivelurile din 2022 cu o proiecție de creștere de 2,9% pentru 2025.
Îngrijorări privind viitorul economiei
Tamar Levi-Boneh, co-directoare pentru buget în Ministerul de Finanțe, a transmis un avertisment legat de „economia traumei”, subliniind că șocul generat de evenimentele din 7 octombrie și sentimentul de eșec resimțit de forțele de apărare determină cereri constante de fonduri suplimentare pentru securitate, care ar putea afecta nivelul de trai al populației.
Viziunea lui Netanyahu asupra securității
În contrast cu perspectivele de austeritate propuse, Netanyahu susține o abordare radicală, afirmând că Israelul nu are altă opțiune decât să devină o „super-Sparta” concentrată pe militarizare. Planurile sale includ investiții masive de 350 de miliarde de şekeli în industria națională de apărare în următorul deceniu, având în vedere obținerea unei „superiorități aeriene covârșitoare”. Acest buget ar putea depăși 10% din PIB, generând îngrijorări suplimentare în rândul experților economici.
Inegalități sociale în creștere
Războiul a accentuat inegalitățile existente în societatea israeliană, iar statistici recente arată o creștere a ratei copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei. Această situație necesită o atenție sporită din partea autorităților pentru a răspunde nevoilor sociale și economice ale cetățenilor, în contextul în care lipsurile în educație și sănătate devin din ce în ce mai acute.
