Contestația lui Nicușor Dan la CCR privind cota de urși
Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, a inițiat o acțiune în fața Curții Constituționale a României (CCR), contestând legea care a crescut cota anuală de urși care pot fi vânați în România de la 400 la peste 800. Acesta a argumentat că modificarea adusă Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, care reglementează metodele de intervenție împotriva atacurilor urșilor, contravine unor principii și norme constituționale importante.
Curtea a fost sesizată de Administrația Prezidențială, care susține că legea în discuție nu respectă Directiva 92/43/CEE a Uniunii Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor sălbatice, care interzice măsurile disproporționate de eliminare a speciilor protejate fără o evaluare adecvată a populației. Astfel, Administrația a afirmat că, fără evaluări și justificări științifice concludente, cotele de vânătoare stabilite sunt nelegale.
Argumentele Președinției și ale CCR
Administrația Prezidențială a subliniat că eliminarea urșilor bazată pe cote fixe încalcă standardele europene care stipulează că măsuri de acest tip trebuie să fie considerate excepții, nu reguli. În plus, apreciază că stabilirea proporției de urși care pot fi vânați trebuie să fie însoțită de o fundamentare științifică solidă. Îndemnul este ca înainte de a se apela la eliminarea efectivă a exemplarelor, să fie epuizate toate alternativele de gestionare a populației.
În sesizarea către CCR, se susține că, în cazul în care nu se demonstrează că specia este în pericol, măsurile letale nu pot fi justificate din punct de vedere ecologic. Administrația a mai invocat deciziile anterioare ale CCR care stipulează că legislația națională trebuie să fie în conformitate cu reglementările europene, subliniind că orice derogare trebuie să fie temporară și justificate în mod riguros.
Implicarea aspectelor legale și de mediu
Contestația lui Nicușor Dan abordează nu doar aspecte de conservare a speciilor, ci și obligația României de a respecta dreptul la un mediu sănătos, conform Constituției. Se menționează că legea criticată transformă măsurile de protecție a urșilor într-un instrument de vânătoare, contrar principiului că intervențiile letale trebuie să fie ultima soluție. De asemenea, se subliniază că pentru a permite recoltarea exemplarelor din specii protejate, trebuie să existe o monitorizare atentă a stării populațiilor, element neglijat în actuala reglementare.
Administrația a subliniat, de asemenea, că legislația în vigoare ar trebui să conțină proceduri clare de aplicare și sancționare pentru încălcarea normelor de protecție a urșilor, în lipsa cărora este greu de impus respectarea cotelor stabilite. Astfel, se atrage atenția asupra riscurilor de abuz și lipsei de responsabilitate în gestionarea resurselor naturale.
Concluzia sesizării
În concluzie, sesizarea transmisă către CCR subliniază faptul că modificările legislative recente trebuie să fie conforme nu doar cu normele interne, ci și cu reglementările comunității europene privind conservarea biodiversității. Contestația lui Nicușor Dan reafirmă rolul esențial al evaluărilor științifice și al responsabilității administrative în gestionarea patrimoniului natural al României.
