„`html
„TU EȘTI ILEGAL AICI”. CE VĂD CEI CARE MERG CU MIGRANȚII LA GHIȘEELE STATULUI ROMÂN
Livrator glove pe o bicicletă. Procesul de regularizare a muncitorilor străini din România se prezintă diferit la ghișeu comparativ cu ceea ce se discută în birouri. La ghișeu, un funcționar rostește: „Tu ești ilegal aici”. Acolo, un muncitor din Nepal trebuie să completeze o declarație în care să menționeze numele angajatorului care l-a ținut fără acte, ceea ce îl pune într-o situație delicată, între a-și proteja angajatorul și a spune adevărul. Georgiana Bădescu, coordonator al programului de migrație la Centrul pentru Resurse Juridice și Anatolie Coșciug, director adjunct al Centrului pentru Studiul Comparat al Migrației, sunt martorii acestei realități și discută despre cum se desfășoară lucrurile pe teren.
PROGRAMUL DE REGULARIZARE A MUNCITORILOR STRĂINI
La sfârșitul lunii aprilie 2026, România a instituit prin OUG 32/2026 un program de regularizare pentru muncitorii străini aflați în ilegalitate. Aceasta este o amnistie care permite celor care au intrat în țară cu viză de muncă și nu au pe numele lor o decizie de returnare să se prezinte la un birou al Inspectoratului General pentru Imigrări pentru a-și declara adresa și a reintra în legalitate. Această inițiativă vine după ce, în ultimii ani, zeci de mii de muncitori din Asia de Sud au ajuns să trăiască fără acte în România, în mare parte din vina angajatorilor și a birocrației.
SITUAȚIA MUNCITORILOR STRĂINI
Când un muncitor străin aflat în ilegalitate încearcă să utilizeze amnistia, trebuie să completeze o declarație pe propria răspundere. Aceasta include informații despre locul de muncă și angajator, o sarcină deloc simplă atunci când nu ai acte. „Tu ești între ciocan și nicovală”, subliniază Anatolie Coșciug, explicând presiunea pusă pe muncitor de a dezvălui numele angajatorului care l-a angajat ilegal. Dacă spune adevărul, riscă să creeze probleme angajatorului; dacă minte, se expune la probleme legale. Statul român nu a clarificat cum va gestiona aceste declarații.
ATITUDINEA FUNCȚIONARILOR
Coșciug aduce în discuție atitudinea întâlnită frecvent la ghișeele IGI, care este mai degrabă polițienească. Funcționarii par să-i privească pe migranți ca pe infractori, nu ca pe oameni care doresc să își regleze statutul. Ca reacție, el și colegii săi au organizat grupuri de voluntari care însoțesc migranții pentru a asigura un mediu de sprijin. Aceștia pot ajuta și prin asigurarea unei prezențe care să scadă tensiunea din interacțiunile cu funcționarii.
CADRU LEGAL ȘI EXPLOATAREA MUNCITORILOR STRĂINI
Georgiana Bădescu subliniază că, pe lângă problemele birocratice, există situații în care angajatorii creează deliberat condiții de ilegalitate pentru migranți. Aceasta documentează cazuri în care angajatorii rețin ilegal pașapoartele și permisele de ședere ale muncitorilor, ilegalități care sunt adesea ignorate de autorități. Există anchete în desfășurare la DIICOT care investighează astfel de abuzuri.
DISCREPANȚE ÎN SANCTIUNI
Bădescu ridică o problemă legată de proporționalitatea sancțiunilor aplicate. Muncitorii prinsi în ședere ilegală riscă deportarea, în timp ce angajatorii implicati în astfel de situații pot fi sancționați doar cu o amendă. „Nu putem vorbi de proporționalitate când pe un om îl deportezi, iar pe altul îl amendezi”, a afirmat ea, subliniind dificultățile întâmpinate de migranți în căutarea justiției.
SISTEMUL DE REGULARE ȘI COMUNICAREA DEFICITARĂ
Coșciug și Bădescu indică lipsa de comunicare din partea autorităților cu organizațiile implicate în sprijinul migranților. În alte țări, există registre și întâlniri regulate cu reprezentanți ai comunității migranților, dar în România, acest lucru nu a fost implementat. CRJ a solicitat ca IGI să ofere un mecanism prin care migranții să poată verifica statusul lor legal, dar nu a primit un răspuns până acum.
CONCLUZIE
În ciuda dificultăților și provocărilor, Georgiana Bădescu și Anatolie Coșciug continuă să rămână activi, ajutând migranții să navigheze prin sistemul complicat al imigrației din România. Eforturile lor de a crea o rețea de sprijin și de a spori conștientizarea asupra drepturilor muncitorilor străini reprezintă un pas important către îmbunătățirea situației.
„`
