BLOCADA DIN GOLF AMINTEȘTE DE „RĂZBOIULUI PETROLIERELOR”, DIN ANII ’80. DE CE ACUM RISCURILE SUNT MULT MAI MARI
A fost o zi tensionată în Golful Persic, provocată de anunțul lui Donald Trump referitor la implicarea Marinei americane în ghidarea navelor prin Strâmtoarea Ormuz, unde mai multe vase au fost blocate timp de câteva săptămâni. Potrivit armatei americane, luni, mai multe vase comerciale sub pavilion american au reușit să traverseze strâmtoarea. Totuși, agențiile de presă din Iran susțin că forțele iraniene au lansat două rachete pentru a preveni intrarea unui distrugător american în zonă, fără ca, conform surselor de la Washington, acesta să fie atins.
În plus, Emiratele Arabe Unite au declarat că au interceptat trei rachete lansate din Iran, iar Comandamentul Central al armatei americane a anunțat că aproximativ 15.000 de militari, distrugătoare cu rachete ghidate și peste 100 de aeronave sunt mobilizate în operațiunea denumită „Proiectul Libertate”, ce vizează sprijinul navelor blocate în regiune în ultimele două luni. Trump a subliniat că aceste nave provin din zone fără legătură cu conflictele actuale din Orientul Mijlociu și a promis că vor depune toate eforturile pentru a le salva.
În același timp, ministrul iranian de externe a lansat un avertisment către SUA și EAU, subliniind că angajarea în acest conflict poate duce la o situație complicată. În replică, oficialii de la Teheran au considerat intervenția americană o încălcare a acordului de încetare a focului, iar agenția FARS a raportat că o navă de război americană ar fi fost lovită de două rachete iraniene în încercarea de a forța intrarea în strâmtoare.
Bloata și contrablocada actuale evocă episoade din istoria recentă, amintind de „războiul petrolierelor” din anii ’80, când Marina americană a escortat petrolierele kuweitiene în timpul conflictului dintre Iran și Irak. În acea perioadă, Iranul folosea tactici agresive, atacând vasele irakiene și ale altor state din Golf. Marina americană a reușit să asigure cu succes zeci de convoaie de petroliere printr-o zonă plină de mine, dar condițiile actuale sunt diferite. Iranul a dezvoltat o tehnologie militară superioară, inclusiv rachete și drone sofisticate, iar situația regională este acum mult mai complexă, cu SUA implicată direct în conflictul cu Iranul.
Jason Crow, congresman democrat, a ridicat întrebări legate de strategia generală a SUA în regiune, subliniind costurile enorme ale intervențiilor anterioare și lipsa unei soluții eficiente pentru redresarea situației din Orientul Mijlociu. Negocierile între Washington și Teheran continuă, cu Iranul care a transmis un plan de pace în 14 puncte, dar oferta nu pare să atingă subiectul critic al uraniului îmbogățit.
În cadrul unei reuniuni recente la Erevan, liderii europeni au discutat despre opțiuni pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Emmanuel Macron, președintele Franței, a reafirmat că nu vor participa la operațiuni militare, însă caută coordonarea cu Iranul pentru o soluție durabilă. Mark Rutte, din partea NATO, a menționat că state europene își intensifică prezența logistică în zonă, pregătindu-se pentru eventuale intervenții necesare.
Totodată, Uniunea Europeană desfășoară, începând din februarie 2024, o operațiune militară de protecție a traficului naval în Marea Roșie, în urma atacurilor militanților Houthi din Yemen, demarând astfel o abordare proactivă în menținerea securității maritime în zona arctică.
