Angajații muncisc mai mult în 2026, dar loialitatea scade alarmant
În anul 2026, piața muncii din România se confruntă cu o tensiune tot mai mare între angajați și angajatori, evidențiind o realitate complexă: angajații se văd nevoiți să depună un efort mai intens, în timp ce veniturile rămân stagnante, iar sentimentul de securitate profesională se diminuază considerabil. Conform unui studiu realizat de agenția de cercetare MKOR, proporția angajaților care iau în considerare schimbarea locului de muncă în următoarele șase luni este alarmantă, un angajat din trei fiind înclinat să caute noi oportunități, ceea ce sugerează o problematică serioasă în ceea ce privește retenția personalului de către companii.
Cercetarea, intitulată „Employee Sentiment 2026: Perspectiva angajaților români 2023-2025”, scoate la iveală o deteriorare constantă a echilibrului dintre eforturile depuse de angajați și recompensele primite. Aceștia resimt o presiune crescândă de a performa la standarde din ce în ce mai ridicate fără a beneficia de ajustări salariale sau de beneficii menite să compenseze această muncă suplimentară. Restructurările frecvente în echipe au dus la o redistribuire a responsabilităților individuale, generând o suprasolicitare continuă care afectează negativ moralul general al angajaților.
Un element cheie în acest scenariu este percepția fragilă asupra stabilității locului de muncă. Incertitudinile și modificările constante din cadrul organizațiilor amplifică anxietatea angajaților, determinându-i să caute alternative mai sigure. Astfel, nu doar compensația financiară își joacă rolul, ci și perspectivele de avansare profesională, care, împreună cu sentimentul de stabilitate în carieră, devin cruciale pentru angajați.
Profilul angajaților care prezintă un risc crescut de a părăsi compania este reprezentat, în general, de persoane aflate în poziții de execuție, care primesc salarii mai mici și care dețin o viziune dezavantajată asupra mediului profesional. Aceștia se confruntă cu o lipsă a oportunităților de avansare, dar și cu o diminuare a beneficiilor, ceea ce le ușurează decizia de a schimba locul de muncă. În contrast, angajații din poziții mai stabile percep mediul de lucru ca fiind mai favorabil și mai echilibrat.
În fața acestor provocări, companiile sunt nevoite să-și adapteze rapid strategiile de retenție a personalului. Este esențial ca acestea să promoveze o comunicare deschisă, să clarifice traiectoriile de carieră disponibile și să îmbunătățească pachetul de beneficii oferit angajaților. De asemenea, gestionarea eficientă a volumului de muncă devine esențială pentru a reduce epuizarea angajaților și a îmbunătăți satisfacția acestora la locul de muncă. Această situație complexă impune acțiuni urgente pentru prevenirea pierderilor semnificative de personal calificat și pentru crearea unui mediu de lucru stimulativ ce încurajează dezvoltarea profesională.
