Iranul ar putea relua războiul cu SUA după refuzul lui Trump de a accepta negocierile de pace
Un responsabil militar iranian a declarat sâmbătă că există o probabilitate crescută de reluare a conflictului cu Statele Unite, după ce fostul președinte Donald Trump a respins o ofertă din partea Teheranului de a reintra în discuții pentru pace, conform agenției de presă AFP.
Conflictul recent a dus la un armistițiu de la 8 aprilie, care a venit după o perioadă de aproape 40 de zile de atacuri din partea forțelor israeliano-americane asupra Iranului, însoțite de riposte din partea Teheranului. Între timp, discuțiile directe desfășurate la Islamabad pe 11 aprilie nu au avut succes, divergențele fiind semnificative, cu referire la strâmtoarea Ormuz și la programul nuclear iranian.
Iranul a trimis săptămâna aceasta o nouă propunere prin intermediul Pakistanului, dar fără detalii disponibile publicului. Trump, într-o reacție recentă, a afirmat că nu este mulțumit de propunerea făcută de Iran, având în vedere contextul tensionat al relațiilor dintre cele două națiuni.
De asemenea, Trump a menționat că, deși a amenințat că va distruge „civilizația” iraniană, el ar prefera să evite o „pulverizare definitivă” a Iranului, dar că opțiunea unei noi confruntări militaro se află pe masă.
În urma tensiunilor, Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al forțelor armate iraniene, a afirmat că un nou conflict este probabil și a acuzat Statele Unite de încălcarea promisiunilor și acordurilor existente. Teheranul, conform afirmațiilor viceministrului Afacerilor Externe, Kazem Gharibabadi, se pregătește atât pentru continuarea conflictului, cât și pentru o abordare diplomatică, subliniind că „mingea este în terenul Statelor Unite”.
Termenul limită pentru Trump de a solicita aprobatul Congresului pentru continuarea ostilităților a fost vineri. El a optat să trimită o scrisoare parlamentarilor în care declara că acțiunile împotriva Iranului sunt „încheiate”, deși mai mulți parlamentari democrați au subliniat că desfășurarea continuă a forțelor americane în regiune ar indica contrariul.
USS Gerald Ford, cel mai mare portavion din lume, a părăsit Orientul Mijlociu, dar 20 de nave ale marinei, inclusiv alte portavioane, rămân în continuare desfășurate. Impactul războiului a fost devastator, provocând mii de morți, în special în Iran și Liban, iar efectele sale continuă să perturbe economia globală, cu creșteri semnificative ale prețurilor la petrol.
Chiar și în absența bombardamentelor, conflictul continuă sub alte forme, inclusiv prin blocaje impuse de Washington asupra porturilor iraniene ca răspuns la acțiunile Teheranului în strâmtoarea Ormuz. Aceasta este o rută vitală pentru transportul a aproximativ o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Pe fondul acestor tensiuni, Trump a manifestat nemulțumire față de lipsa de susținere din partea aliaților europeni.
De asemenea, în contextul acestor evenimente, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania pe parcursul unui an, iar Trump a fost iritat de afirmațiile cancelarului Friedrich Merz, care a declarat că SUA nu au o strategie clară în Iran și că Teheranul „umilește” prima putere mondială.
Iranul rămâne ferm în pozițiile sale, cu Gholamhossein Mohseni Ejeï, șeful puterii judecătorești, afirmând că Iranul nu va accepta impunerea unei politici externe. În plus, Parlamentul iranian pregătește o lege care să plaseze strâmtoarea Ormuz sub autoritatea forțelor armate și va interzice trecerea navelor israeliene.
În ciuda armistițiului, economia Iranului este grav afectată de inflație și șomaj, iar viața cotidiană a cetățenilor este marcată de dificultăți. Liderul suprem, Mojtaba Khamenei, a îndemnat companiile afectate să evite concedierile, invocând „războiul economic”.
Pe străzile din Teheran, cetățenii continuă să resimtă stresul economic, Amir, un bărbat de 40 de ani, povestind cum viețile lor sunt afectate de problemele economice și spunând că mulți se confruntă cu crize de panică din cauza situației precare.
