Condițiile impuse de Donald Trump în oprirea războiului cu Iranul
Orice acord având ca scop încetarea ostilităților între Statele Unite și Iran va fi semnat de președintele Donald Trump exclusiv în condițiile în care „liniile sale roșii” vor fi respectate, conform declarațiilor oficiale ale Casei Albe. Aceasta vine într-un context marcat de incertitudini și tensiuni ridicate în procesul de negociere dintre Teheran și Washington, după cum raportează agenția de presă AFP.
Săptămâna aceasta au avut loc confruntări armate dintre cele mai grave de la instaurarea armistițiului pe 8 mai, ceea ce a stârnit discuții la nivel înalt în administrația americană. Un cadru preliminar al acordului propune extinderea armistițiului existent cu încă 60 de zile. Cu toate acestea, Donald Trump a convocat o reuniune decisivă la Casa Albă vineri după-amiază pentru a evalua posibilitatea de a ajunge la un acord cu Iranul. Din păcate, această întâlnire, care a durat două ore, nu a rezultat în anunțuri sau concluzii imediate.
Printre cerințele formulate de Trump se numără: interzicerea Iranului de a dezvolta arme nucleare, deschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz, care trebuie să fie demilitarizată de către Teheran. Aceste cerințe au fost exprimate pe platforma sa Truth Social înainte de întâlnirea cu oficialii de la Casa Albă. La rândul său, un oficial american a reiterat că „președintele Trump nu va semna un acord decât dacă este benefic pentru America și dacă liniile sale roșii sunt respectate”.
Reactia Iranului a venit imediat după declarațiile lui Trump. Esmail Baghai, purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, a declarat că discuțiile continuă, dar că nu s-a finalizat încă vreun acord. De asemenea, oficialul iranian a subliniat că nu sunt în discuție aspectele legate de programul nuclear al Iranului și a apărat „situația specială” a Strâmtorii Ormuz, menționând că nevoile sale sunt justificate de geografia sa.
Trump a solicitat, de asemenea, distrugerea stocurilor de uraniu foarte îmbogățit ale Iranului, o cerință care nu apare menționată în draftul acordului. În acest punct, autoritățile iraniene au denunțat solicitările excesive și nejustificate ale Statelor Unite, subliniind că succesul unui acord depinde în mare măsură de modul în care Washingtonul va decide să abordeze negocierile.
În acest context, președintele iranian Massoud Pezeshkian și-a exprimat disponibilitatea de a participa la discuții constructive pentru a pune capăt războiului, într-o conversație telefonică cu emirul Qatarului. Locuitorii din Teheran urmăresc cu îngrijorare aceste negocieri, fiind sceptici în privința intențiilor reale ale ambelor părți. Un habitant din Tonekabon, Ali, a declarat că este greu de discernut care parte are adevărul în acest conflict diplomatic, întrucât ambele tabere fac declarații destinate să-i împace pe susținătorii lor.
Războiul din Orientul Mijlociu, declanșat la 28 februarie printr-o acțiune militară israeliano-americană, a provocat mii de victime și o destabilizare semnificativă a economiei globale, având ca efect creșterea prețului petrolului. Piețele financiare au reacționat prin speculații că s-ar putea ajunge la un acord, iar cotațiile petrolului au atins niveluri minime de peste o lună. Totuși, activitatea maritimă în Strâmtoarea Ormuz a crescut, deși accesul pentru navele provenite din statele considerate „ostile” rămâne interzis.
Pe parcursul negocierilor, Iranul își menține cererea de deblocare a activelor sale blocate în străinătate, evaluată la 24 de miliarde de dolari, solicitând ca o parte din aceasta să fie transferată imediat ce se finalizează protocolul acordului. În contrast, Trump a afirmat clar că nu va exista un schimb de bani în acest moment.
În plus, Iranul a solicitat încetarea ostilităților în diverse zone de conflict, cum ar fi Libanul, unde Hezbollah se confruntă cu Israelul. La rândul său, armata israeliană își continuă operațiunile în zonă, provocând noi victime și denunțând atacurile în contextul în care negocierile de pace avansează.
Ministrul libanez al Sănătății a raportat 11 decese cauzate de atacurile israeliene, inclusiv un membru al echipelor de salvare, denunțând acest comportament ca o încălcare flagrantă a dreptului umanitar. Războiul a provocat deja peste 3.355 de victime în Liban, un bilanț devastator dublat de tărăgănările diplomatici. În lumina acestor evenimente, președintele libanez Joseph Aoun a subliniat că o încetare a focului este esențială înainte de a se putea înainta în discuții de pace.
