UE Împarte bugetul pe următorii șapte ani. România ar putea primi peste 60 de miliarde de euro
Uniunea Europeană a început procesul de alocare a fondurilor pentru perioada următoare de șapte ani, care vor fi destinate diverselor domenii, inclusiv agriculturii, infrastructurii, apărării și securității. Acest demers a fost marcat de votul Parlamentului European, care a decis să negocieze cu guvernele statelor membre, solicitând un buget mai mare decât cel estimat de Comisia Europeană.
Conform estimărilor actuale, România ar putea beneficia de peste 60 de miliarde de euro, ceea ce o plasează printre țările cu cele mai mari alocări din Uniune. Corespondentul PRO TV a subliniat că această etapă este crucială pentru decizia finală privind împărțirea celor 2 trilioane de euro prevăzute pentru 2028, valoarea bugetului fiind împărțită nu doar în funcție de priorități, ci și între statele membre.
Parlamentul a solicitat o majorare de 10% a bugetului propus inițial, iar patru mari priorități au fost stabilite: apărarea, securitatea, agricultura și coeziunea. De la aderarea României la Uniunea Europeană, țara a contribuit cu aproximativ 35 de miliarde de euro, primind înapoi aproximativ 110 miliarde, ceea ce ilustrează un beneficiu net semnificativ pentru economia națională.
Este posibil ca, în cadrul noului buget, alocarea României să depășească 65 de miliarde de euro, marcând astfel cea mai mare sumă dintre toate statele membre UE. Totuși, o problemă esențială care persistă este utilizarea eficientă a acestor fonduri. Accesarea lor va depinde de angajamentele de investiții și reformele implementate, fenomen deja observat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde România s-a confruntat cu obstacole respectabile.
Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru buget, a avertizat că dacă se va continua finanțarea unor proiecte mici, cum ar fi dezvoltarea terenurilor de sport și îmbunătățirea iluminatului public, România riscă să rămână în urmă în fața altor state care investesc în domenii precum inteligența artificială și digitalizarea. Acest decalaj ar putea fi cu atât mai accentuat pe măsură ce statele europene avansează.
Negocierile pentru acest buget vor fi dificile, având în vedere că sursele de finanțare provin în mare parte din contribuțiile statelor membre. Statele care contribuie cel mai mult, precum Germania, se opun creșterii bugetului, ceea ce a determinat Parlamentul să propună și identificarea unor noi surse de venit, cum ar fi taxe pentru marile companii digitale, impozitarea profiturilor din criptomonede și reglementări pentru jocuri de noroc online.
