Directorii marilor companii petroliere avertizează că războiul cu Iranul ar putea provoca o criză energetică globală
În cadrul conferinței energetice CERAWeek, organizată de S&P Global la Houston, lideri de frunte din industria energetică au tras un semnal de alarmă cu privire la gravitatea situației actuale. Aceștia au subliniat faptul că un conflict cu Iranul, în special blocarea Strâmtorii Ormuz, ar putea avea efecte devastatoare asupra aprovizionării globale cu energie, destabilizând economia mondială pe termen lung.
Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a declarat că o eliminare bruscă a unui volum imens de energie de pe piață ar determina urmări serioase. „Nu poți scoate de pe piață între 8 și 10 milioane de barili de petrol pe zi fără consecințe grave”, a explicat acesta, accentuând riscurile asociate unei posibile crize energetice.
Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, a adăugat că acțiunile Iranului de a bloca exporturile din Golf nu reprezintă doar un atac asupra statelor din această regiune, ci o amenințare directă la adresa economiei globale. „Aceasta creează o situație în care economia mondială devine ostatică”, a afirmat liderul kuweitian.
Analizând contextul actual, Paul Sankey, un analist independent, a comparat această criză cu embargoul petrolier din 1973, spunând că închiderea strâmtorii Ormuz reprezintă o provocare extrem de gravă pentru comunitatea internațională. În acest climat tensionat, executivii din domeniul petroliere cer guvernelor măsuri de protecție militară pentru infrastructura energetică, în special după atacurile iraniene cu drone asupra unor facilități importante de gaze naturale din Qatar.
Până la acest moment, creșterile prețului petrolului au fost semnificative – prețul petrolului american a crescut cu aproximativ 49%, iar cotația Brent a urcat cu mai mult de 55%. Totuși, problema nu se rezumă doar la creșterea prețurilor; lipsa fizică de resurse devine o realitate tot mai alarmantă. Wael Sawan, directorul Shell, a subliniat că „deficitul fizic de resurse” este aspectul cel mai îngrijorător al acestei situații.
Aprovizionarea cu kerosen pentru aviație este deja afectată, iar motorina și benzina vor putea deveni următoarele produse care vor întâmpina probleme de disponibilitate. Diverse state au început deja să implementeze măsuri de protecție pentru rezervele lor de combustibili, cum ar fi interzicerea exporturilor pe anumite produse, așa cum a procedat China, iar Thailanda a introdus raționalizarea benzinei.
În ciuda eforturilor companiilor energetice de a compensa lipsa livrărilor din Golf, cum ar fi cea mai mare exportatoare americană de gaze naturale lichefiate, Cheniere, care încearcă să suplimenteze livrările către Asia, transporturile durează aproape o lună din Statele Unite. Analiștii avertizează că efectele acestui conflict vor continua să se resimtă luni de zile după încheierea ostilităților, iar statele din Golf cum sunt Irak, Qatar și Emiratele Arabe Unite ar putea să înregistreze scăderi ale PIB-ului de până la 30% din cauza acestor perturbări energetice.
