Numărul solicitanților de azil în Uniunea Europeană în 2025
Conform datelor furnizate de Eurostat, Uniunea Europeană a primit în anul 2025 un total de 669.400 de cereri de azil inițiale din partea cetățenilor extracomunitari. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă de 27% în comparație cu anul precedent, 2024, când se înregistraseră un număr mai mare de solicitări.
Țări cu cele mai multe cereri de azil
Spania s-a evidențiat ca fiind țara din UE care a primit cele mai multe cereri de azil pentru prima dată, înregistrând 141.000 de solicitări – ceea ce constituie 21% din totalul cererilor în blocul comunitar. Comparativ cu 2024, când au fost 164.000 de cereri, acest număr este cu 14% mai mic. În continuare, Italia a primit 126.600 de cereri (19%), urmată de Franța cu 116.400 (17%) și Germania care a totalizat 113.200 (17%). Germania, care în anii anteriori conducea acest clasament, a avut o reducere semnificativă a cererilor în comparație cu 2024.
Statistici despre țările de proveniență ale solicitanților de azil
La nivelul Uniunii Europene, Venezuela a generat cel mai mare număr de cereri de azil, cu 89.500 de solicitări, reprezentând 13% din total. Afganistanul a ocupat locul al doilea, cu 63.800 de cereri (10%), iar Siria, după o lungă perioadă de timp în care a dominat acest clasament, a coborât pe locul al treilea cu 40.000 de solicitări (6%).
Solicitanți de azil în funcție de populație
Analizând datele la nivel relativ, Uniunea Europeană a înregistrat 1,5 cereri de azil la 1.000 de locuitori. Grecia a avut cea mai mare rată, cu 5,3 solicitanți de azil la 1.000 de locuitori, urmată de Cipru și Spania cu 2,9, Luxembourg cu 2,6 și Irlanda cu 2,4.
Numărul minorilor neînsoțiți
În ceea ce privește minorii neînsoțiți, UE a primit 21.125 de cereri de azil în 2025. Dintre aceștia, 13% proveneau din Afganistan, iar Eritreea, Siria, Egiptul și Somalia au avut fiecare câte 11% din numărul total de cereri. Germania a avut cel mai mare număr de cereri de azil din partea minorilor neînsoțiți, cu 4.925 de solicitări (23%).
Modificări în operațiunile migranților
Modul de operare al migranților s-a adaptat semnificativ după aderarea României la spațiul Schengen, multe cazuri fiind identificabile ca pasageri în transporturi publice. Aceste schimbări reflectă nu doar strategiile migranților, ci și politicile de asigurare a securității la frontierele europene.
