Guvernul Bolojan își asumă răspunderea pentru legea pensiilor magistraților
Pe 2 decembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a decis să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege controversat, care vizează modificarea sistemului pensiilor magistraților. Această mișcare, susținută de argumente referitoare la crearea unui sistem mai echitabil și sustenabil, a fost motivată de angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Bolojan a explicat: „Guvernul își angajează răspunderea pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, având în vedere că, la prima angajare, Curtea Constituțională a considerat că termenul de așteptare pentru avizul de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem un aviz, deși este adevărat că acesta este negativ.”
Proiectul aduce modificări semnificative, inclusiv creșterea vârstei de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani și majorarea vechimii necesare pentru pensionare, de la 25 la 35 de ani. Aceasta înseamnă că pensionarea anticipată va fi imposibilă înainte de 58 de ani, contradictorie față de practica actuală. De asemenea, pensia va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, în loc de a fi echivalentă cu acesta, după cum este în prezent. Perioada de tranziție va fi extinsă de la 10 la 15 ani, impunând fiecarei generații de magistrați să lucreze un an în plus pentru a atinge vârsta de pensionare de 65 de ani.
În aceeași zi, Guvernul a aprobat forma finală a legii într-o ședință extraordinară, refuzând amendamentele venite din partea parlamentarilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a informat că din cele 42 de amendamente analizate, majoritatea provenind de la Partidul Oamenilor Tineri, toate au fost respinse.
Proiectul prevede că noile reglementări se vor aplica nu doar magistraților, ci și personalului auxiliar din instanțe și parchete, precum și angajaților Institutului Național de Expertize Criminalistice. De asemenea, va include și magistrații asistenți și personalul de specialitate juridică de la Curtea Constituțională.
Conform Constituției, Guvernul are dreptul de a angaja răspunderea în fața Parlamentului, iar în cazul în care o moțiune de cenzură este votată în termen de trei zile de la prezentarea legii, Executivul este demis. Dacă moțiunea nu este adoptată, Guvernul rămâne în funcție, iar proiectul de lege este considerat adoptat.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat că partidul său nu va contesta proiectul la Curtea Constituțională și nu va iniția o moțiune de cenzură. Cu toate acestea, o posibilă contestare ar putea veni din partea Înaltei Curți, având în vedere că pe 27 noiembrie, CSM a emis un aviz negativ pentru modificările propuse.
Este important de menționat că proiectul inițial de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, motivul fiind lipsa unui aviz solicitat de Guvern în termenul legal, deși acest aviz este consultativ.
