Tendința migrației tinerilor către vest revine. Ce pierderi suferă economia României: „Aceasta înseamnă și miliarde de euro irosiți în educație”
Aproape un sfert din românii care decid să plece la muncă în străinătate sunt absolvenți de studii superioare, ceea ce generează pierderi economice considerabile pentru stat, estimate la peste 200.000 de lei pentru fiecare tânăr care emigrează. Specialiștii subliniază că acest exod afectează sectoare vitale pentru dezvoltarea economică a României, mai ales în contextul unei economii din ce în ce mai fragile.
Principalele destinații pentru tinerii români continuă să fie Germania, Italia, Spania și Franța, țări în care condițiile de muncă și salariile sunt mult mai atractive. Europarlamentarul Eugen Tomac a accentuat, în cadrul emisiunii „BE EU”, importanța susținerii pieței muncii și a rolului Fondului Social European Plus, alături de Garanția Europeană pentru Copii, în adaptarea la nevoile contemporane ale tinerilor.
În prezent, mulți tineri își concentrează atenția pe stabilitatea locului de muncă actual și siguranța veniturilor, în loc să aspire la avansări sau schimbarea carierei. Această anxietate generată de instabilitate i-a determinat pe unii să rămână în posturi care nu le oferă satisfacție, în condițiile în care opțiunile disponibile pe piața muncii s-au restrâns considerabil. Cu toate acestea, exodul tinerilor se intensifică, iar aceștia caută tot mai frecvent oportunități în companii internaționale.
Consultanta în resurse umane, Andra Pintican, a menționat tendința emergentă de „job hugging”, care reprezintă menținerea locurilor de muncă pentru a evita burnout-ul și instabilitatea economică. Această tendință reflectă o schimbare profundă în mentalitatea angajaților, care devin mai prudenți ca urmare a crizei provocate de pandemie. Angajatorii, pe de altă parte, devin mai selectivi, concentrându-se pe retenția angajaților existenți și pe adaptarea acestora la noile cerințe ale pieței de muncă.
Datele Institutului Național de Statistică indică o creștere cu 70.000 a numărului de români plecați la muncă în străinătate în 2024, comparativ cu anul anterior, subliniind riscurile crescânde pentru forța de muncă locală. Astfel, România se confruntă cu riscul pierderii unui personal calificat din domenii esențiale, cum ar fi ingineria și IT-ul, unde deja se estimează un deficit semnificativ de competențe.
Adrian Negrescu, analist economic, a accentuat gravitatea acestei probleme, afirmând că miliarde de euro investite în educație sunt „iroșite” atunci când absolvenții decid să lucreze în străinătate pentru salarii modest. Tinerii absolvenți se confruntă cu realitatea de a primi oferte salariale care nu reflectă nivelul lor de pregătire profesională, ceea ce le limitează considerabil opțiunile și perspectivele de carieră.
Doctorul Iulian Gâlcă, specialist în chirurgie oncologică, care a părăsit România acum șapte ani, povestește despre lipsa oportunităților și a sprijinului profesional din sistemul medical românesc, ceea ce l-a determinat să caute o carieră mai bună în Germania. Aceasta ilustrează cum tinerii talentați aleg să emigreze din cauza unui climat de muncă nefavorabil și a lipsei de încredere în viitorul lor profesional în țară.
În concluzie, migrarea tinerilor români către țări cu oportunități mai bune afectează nu doar economia națională, ci ridică și semne de întrebare asupra viitorului forței de muncă din România, exercitând o presiune suplimentară asupra sistemului de educație și formare profesională.
