Un „feon” sau un „föhn”? Mistere lingvistice în rutina zilnică
Într-o lume tot mai presată de grabă, cum reușim să ținem pasul chiar și cu limbajul pe care-l folosim? Doamna Ana Iorga, într-un exercițiu de filologie aplicată, pune reflectorul asupra dilemei: „feon” sau „föhn”? Deși termeni precum „föhn”, pronunțat „fön” în limba germană, păreau cândva eleganți, aceștia sunt pe punctul de a deveni relicve lingvistice. În prezent, „uscătorul de păr” câștigă incontestabil teren, iar încercarea de a păstra un aer cosmopolit cu termeni din germană rămâne, pentru mulți, doar un lux decadent.
Machioză sau „make-up artist”? Dezbaterea abilității expuse în artă
Ce se întâmplă atunci când limba română este îmbogățită și, poate, chiar îngenuncheată de invazia terminologiilor străine? Din teama de a nu părea provinciali, alegem să ne ascundem după „make-up artist”, un împrumut englezesc care sună pompos. Și totuși, ce s-a întâmplat cu „machior” și „machioză”? Într-un colț prăfuit al dicționarului, acești termeni stau sub eticheta „rar folosiți”. Nici măcar farmecul franțuzesc al pronunției „makiör” sau „makiöză” nu salvează situația. Rămâne dilema: renunțăm la autenticitate pentru a adopta artificialitatea importată?
Lecțiile cuvintelor pierdute: Cine este vinovat pentru declinul tradiției?
Alegerea termenilor relevă mai mult decât preferințele noastre lingvistice: este un simptom al haosului cultural care ne împinge să uităm originile. Pe de o parte, avem structura riguroasă și solidă a limbii, ce oferă claritate și rădăcini locale. Pe de altă parte, stă tentația desprinsă din influențele străine, impunând un standard superficial pentru a părea mai „aliniați”. Ceea ce pierdem din vedere, însă, este simplul fapt că acest compromis lingvistic nu are doar un preț cultural, ci și unul identitar.
Un ultim cuvânt despre importanța dicționarului nostru interior
Într-o reflecție care ar merita mai mult decât câteva clipe de gândire, Ana Iorga reamintește valorile esențiale ale patrimoniului lingvistic românesc. În loc să ne repezim la „rețete rapide” de terminologie, ar trebui să ne asumăm constant conservarea a ceea ce ne face unici. Dacă „föhnurile” și „machiorii” devin specii dispărute, oare ce ne rămâne în urmă? Este timpul să ieșim din această tranziție superficială, reciclând identitatea noastră reală înainte să devină ireversibilă.
Sursa: www.antena3.ro/actualitate/educatie/feon-sau-fohn-cum-se-scrie-corect-745676.html
