„`html
NATO pune presiune pe industria militară europeană: Investiți acum, nu peste câțiva ani
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va solicita marilor companii europene din domeniul apărării să accelereze investițiile și să își mărească rapid capacitățile de producție. Această inițativă face parte din eforturile alianței de a consolida capacitatea militară a Europei și de a răspunde presiunilor venite din partea președintelui american, Donald Trump. Rutte va participa la o reuniune la Bruxelles cu reprezentanții principalelor grupuri europene din domeniul apărării, unde va încerca să obțină angajamente rapide înainte de summitul NATO programat în iulie la Ankara.
În pregătirea acestei întâlniri, companiile din domeniul apărării sunt solicitate să prezinte detalii privind investițiile majore planificate și capacitatea lor de a crește producția, în special în sectoare considerate critice pentru NATO, precum apărarea antiaeriană și rachetele cu rază lungă de acțiune. Deși Rutte se întâlnește frecvent cu directorii celor mai importante companii de apărare din Europa, o astfel de reuniune comună cu un număr semnificativ de producători este, conform surselor din industrie, o raritate, sugerând presiunea internă din cadrul NATO pentru a demonstra expansiunea industriei militare europene.
La reuniune sunt așteptate companii precum Rheinmetall, Airbus, Saab, Leonardo, Safran și MBDA. Odată cu acest demers, NATO își propune să convingă industria europeană de armament să crească cheltuielile pentru apărare, după ce statele membre au convenit, la summitul de anul trecut de la Haga, să își majoreze bugetele militare la 5% din PIB, așa cum a solicitat Donald Trump.
Oficialii NATO doresc ca summitul din Ankara să genereze rezultate concrete, demonstrând că noile angajamente financiar resimt efecte în termeni de contracte, investiții și o creștere reală a producției de armament. Un oficial implicat în pregătitul reuniunii a declarat că scopul principal este ca majorarea cheltuielilor pentru apărare să devină o realitate palpabilă.
Pe lângă aceste cerințe, Mark Rutte intenționează să îi presioneze pe producătorii europeni să investească rapid, chiar fără existența unor comenzi guvernamentale substantiale. În ultimele years, au existat tensiuni între guvernele europene și industria de apărare, din cauza ritmului lent cu care companiile au dezvoltat capacitățile militare. Producătorii au acuzat statele că nu semnează suficiente contracte pe termen lung, în timp ce guvernele le-au reproșat acestora lipsa urgentă a unei extinderi adecvate a producției.
NATO se confruntă, de asemenea, cu provocarea de a reduce dependența Europei de Statele Unite, pe măsură ce cresc îngrijorările legate de angajamentul Washingtonului față de securitatea europeană. Unul dintre cele mai mari obstacole pentru statele europene rămâne lipsa rachetelor cu rază lungă de acțiune, Germania manifestând un interes sporit pentru achiziționarea rachetelor americane Tomahawk, ca parte a efortului său de a-și fortifica apărarea în fața amenințărilor rusești, mai ales după retragerea planificată a echipamentelor americane în Europa.
Între timp, companiile europeane sunt sub presiune să dezvolte rapid alternative locale viabile. Această situație a fost amplificată de anunțul recent al Pentagonului privind retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, intervenind în contextul disputelor dintre Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz cu privire la conflictul din Iran.
Conform surselor din industrie, aceste schimbări, alături de consumul crescut de muniție al SUA în Orientul Mijlociu, servesc ca noi semnale de alarmă pentru Europa cu privire la necesitatea imperioasă de a-și extinde capacitățile militare. Dacă statele europene își vor atinge prin angajamentele luate țintele de 5% din PIB pentru apărare, se estimează că cheltuielile militare ale continentului ar putea crește cu aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anual până în 2035, în comparație cu nivelurile din 2024.
NATO își exprimă clar nevoia de acorduri semnificative în domenii vitale pentru securitatea europeană, cum ar fi apărarea antiaeriană, rachetele cu rază lungă de acțiune și sistemele de informații și supraveghere, inclusiv sateliții spațiali.
„`
