Liderul PSD Hunedoara cere demisia Dianei Buzoianu după oprirea lucrărilor la barajul Mihăileni
Președintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a solicitat demisia ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, acuzând-o de lipsa măsurilor necesare în continuarea lucrărilor de amenajare hidrotehnică de la barajul Mihăileni, situat pe râul Crișul Alb. Potrivit declarațiilor sale, situația a devenit critică pentru locuitorii din zonă, care se află fără apă în fântâni, în ciuda precipitațiilor abundente din iarna anterioară.
Lucrările de construcție la barajul Mihăileni sunt finalizate în proporție de 90%, însă proiectul a fost blocat din cauza unei hotărâri definitive a Curții de Apel Cluj din 16 februarie, care a anulat autorizația de construire în urma unui proces inițiat de o asociație de mediu. Nistor a subliniat că, în urma vizitelor în zonă, peste 300 de locuitori au solicitat intervenția autorităților pentru a rezolva problema aprovizionării cu apă, afirmând că pânza freatică a scăzut considerabil, iar lipsa apei devine o amenințare reală pentru comunitate.
În cadrul ședinței Consiliului Județean, Nistor a declarat: „Respect decizia instanței, dar nu pot să nu remarc că această situație putea fi evitată printr-o îmbunătățire a colaborării între Administrația Bazinală de Apă Crișuri și constructor.” El a luminat importanța acumulării hidrotehnice nu doar pentru prevenirea inundațiilor, ci și pentru asigurarea apei în municipiul Brad și comunele din aval, rețeaua de apă potabilă a căror extindere depinde de finalizarea acestei investiții, care beneficiează de o finanțare europeană de 289 milioane de euro.
Nistor a făcut apel către consilierii județeni să colaboreze cu parlamentarii pentru a obține noi avize necesare continuării lucrărilor la baraj, subliniind că, din 1987, când au început operațiunile, aceste lucrări nu sunt doar esențiale pentru comunitate, ci și pentru stabilitatea economică a regiunii. Barajul, cu o capacitate de reținere de peste 10,3 milioane de metri cubi, are o suprafață de 119 hectare și o înălțime de 35 de metri, fiind construit din materiale durabile, inclusiv balast, anrocamente și beton, ceea ce subliniază relevanța sa ca infrastructură critică în prevenirea crizelor de apă și inundațiilor.
